În zilele acelea a venit Ioan Botezătorul, predicând în pustiul Iudeii și spunând:
„Pocăiți-vă, căci Împărăția Cerurilor s-a apropiat!”
Fiindcă acesta este cel despre care s-a vorbit prin profetul Isaia, care spune:
„Glasul celui ce strigă în pustiu:
«Pregătiți calea Domnului!
Neteziți-I cărările!»”
Ioan acesta purta o haină din păr de cămilă și o cingătoare de piele în jurul mijlocului, iar hrana lui era lăcuste și miere sălbatică. Atunci ieșeau la el oameni din Ierusalim, din toată Iudeea și din tot ținutul Iordanului; și erau botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele.
Dar, când a văzut că mulți dintre farisei și saduchei veneau la botezul lui, le-a spus: „Pui de vipere, cine v-a învățat să fugiți de mânia care vine? Faceți, așadar, roade vrednice de pocăință! Și să nu credeți că puteți spune în sinea voastră: «Îl avem ca tată pe Avraam!», căci vă spun că Dumnezeu poate să-i ridice copii lui Avraam din pietrele acestea. Iată că securea a și fost pusă la rădăcina pomilor: prin urmare, orice pom care nu face roadă bună este tăiat și aruncat în foc.
Eu, într-adevăr, vă botez cu apă spre pocăință, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine, și eu nu sunt vrednic să-I duc sandalele. El vă va boteza cu Duhul Sfânt. El Își are lopata de vânturat în mână și Își va curăța cu totul aria de treierat: Își va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde într-un foc de nestins.”
Atunci Isus a venit din Galileea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. Dar Ioan căuta să-L oprească, spunând: „Eu am nevoie să fiu botezat de Tine, și Tu vii la mine?”
Răspunzând, Isus i-a spus: „Lasă acum, fiindcă așa se cuvine să împlinim tot ce este drept.” Atunci Ioan L-a lăsat.
Imediat după ce a fost botezat, Isus a ieșit din apă; și iată, cerurile I s-au deschis și L-a văzut pe Duhul lui Dumnezeu coborând ca un porumbel și venind peste El. Și iată că un glas din ceruri a spus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc toată plăcerea!”
